Era dioxidului de carbon poate continua dacă se vor limita biocombustibilii

Decizia UE de a limita ponderea biocombustibililor de origine vegetală în mixul energetic al blocului riscă să împiedice eforturile de decarbonizare a sectorului transporturilor, a avertizat industria înainte de revizuirea directivei privind energia regenerabilă.

În prezent, biocombustibilii pe bază de culturi, cum ar fi biodieselul, sunt principalul contributor la decarbonizarea transporturilor, au un impact pozitiv asupra producției de proteine și contribuie la economia circulară. Prin urmare, plafonul existent pentru biocombustibilii sustenabili pe bază de culturi ar trebui, de asemenea, reevaluat în sus pentru a le elibera întregul potențial.

Piața românească a biocombustibililor insuficient dezvoltată, alături de necesitatea alinierii la legislația UE care prevede ca necesarul de biocombustibili să ajungă la 5,75% din consumul total de carburanți până la nivelul anului 2030, precum și potențialul agricol existent fac din piața românească o destinație atractivă pentru investiții în producția de biocombustibili.

România ar putea atinge ținta agreată de Comisia Europeană în ceea ce privește ponderea biocombustibililor din consumul total de carburanți, ținând cont de potențialul agricol existent și de investitiile anunțate.

Ecologiștii spun că executivul UE nu merge suficient de departe în limitarea utilizării biocombustibililor, argumentând că carburanții proveniți din culturi virgine nu pot fi sustenabili.

Transportul, care reprezintă în prezent aproximativ 27% din emisiile UE, este singurul sector care a înregistrat o creștere a emisiilor în ultimii ani, în parte din cauza dependenței sale ridicate de combustibilii fosili. În ciuda eforturilor de decarbonizare a sectorului, un studiu din 2019 a constatat că energiile regenerabile reprezintă mai puțin de 10% din combustibilul pentru transporturi.

O actualizare din 2015 a directivei a impus o limită de 7 % pentru cantitatea de biocombustibil din culturi care poate fi utilizată în sectorul transporturilor și care poate fi luată în considerare pentru atingerea obiectivelor de energie regenerabilă ale statelor membre ale UE.

Schimbarea indirectă a utilizării terenurilor se referă la desemnarea de terenuri pentru producția de biocombustibili care, în caz contrar, ar fi rezervate pentru utilizarea agricolă. Ecologiștii spun că acest lucru ar putea duce la transformarea unor zone precum pădurile și zonele umede pentru agricultură, eliberând cantități mari de carbon și anulând economiile de emisii realizate în industrie.

Proiectul de propunere stabilește un obiectiv de a obține 38-40% din energie din surse regenerabile până în 2030, iar obiectivul privind sursele regenerabile pentru transporturi crește de la 15% la 26%.

Fără biocombustibili lichizi și gazoși, 99,97% din energia pentru transportul rutier din UE ar fi fosilă.

European Biodiesel Board – un grup industrial care reprezintă producătorii de biodiesel, a avertizat că limitarea biocombustibililor pe bază de culturi va dăuna eforturilor de reducere a emisiilor provenite de la vehiculele grele, cum ar fi dubele, autobuzele și camioanele.

Multiplicatorii acționează ca un stimulent pentru utilizarea anumitor surse de energie, permițând ca acestea să fie contabilizate la o valoare mai mare în cadrul obiectivelor UE. De exemplu, biocombustibilii pe bază de deșeuri, cum ar fi uleiul de gătit uzat, au un multiplicator de doi, ceea ce înseamnă că pot fi luați în considerare de două ori pentru atingerea obiectivelor.

Industria biocombustibililor pe bază de culturi este un critic frecvent al acestor multiplicatori, susținând că aceștia permit țărilor UE să dea impresia că utilizează mai multe surse regenerabile decât este cazul.

Mai multe țări din UE nu au încorporat încă în totalitate în legislație actualizarea directivei privind energia regenerabilă din 2019, ceea ce i-a determinat pe unii din industrie să se teamă că revizuirea frecventă a standardelor va afecta nivelul investițiilor. Optarea pentru un obiectiv mai ridicat ar putea conduce la practici nesustenabile și ar putea deturna unele materii prime de la utilizările lor existente în alte sectoare, mergând împotriva principiilor UE privind deșeurile și economia circulară.