Piscicultura din România s-a oprit în evoluție

26 aprilie 2021

Reţeaua hidrografică a României este de 843.710 ha, ceea ce reprezintă peste 3,5% din suprafaţa totală a ţării. Pescuitul şi acvacultura, alături de prelucrarea peştelui şi comerţul cu peşte şi produse din peşte, sunt activităţi prezente în toate regiunile ţării.

 În unele zone izolate, cum sunt Delta şi Lunca Dunării, zona Clisura Dunării, pescuitul reprezintă una din principalele activităţi, care oferă locuri de muncă şi surse de venituri pentru populaţia locală.

În România existau la nivelul anului 2019 cca 100.025 ha amenajări piscicole structurate astfel: 84.500 ha crescătorii piscicole (84%), 15.500 (15%) pepiniere piscicole si 25 ( cca1%) ha crescătorii salmonicole.

 În 2019, din datele statistice ANPA, rezultă că, există licențe de acvacultură pentru o suprafață de 98.232,78 ha, din care 8.617,55 (9%) ha pepiniere şi 89.615.23 (91%) ha crescătorii.

 Numărul fermelor de acvacultură înregistrate de ANPA în Registrul Unităţilor de Acvacultură a crescut de la 381 în 2019 la 940 în 2012, din care 257 pepiniere şi 693 crescătorii.

Obtine un credite de pana la 150 000$ pentru firma ta! Aplica usor online!

Dacă în 2005 existau doar 25 ha de crescătorii salmonicole, în 2019 suprafaţa acestora a crescut la 88,08 ha, corespunzătoare unui număr de 190 de unităţi înregistrate în RUA.

În 2019, producția de pește totală pe nivel național a fost de 21.699.000 de tone. Au fost importate 11.669 de tone și exportate peste 130.646 de tone în anul 2019. Iar consumul de pește per locuitor  este înregistrat la un volum prost de doar 6,2 kg.

Prin comparație, în Belgia se consumă 25 de kilograme de carne de pește pe an, în Croația 20 de kilograme, în Cehia – 9,5 kg, în Franța – 35 kg, în Germania – 14 kg, în Grecia – 20 kg, Italia – 25 kg, Polonia – 12 kg, Spania – 42 kg și Marea Britanie – 19 kg. Cel mai mult pește din Europa consumă islandezii, 90 de kilograme pe an.

Structura pe specii a producţiei piscicole din România până in 2005 a fost dominată de ciprinide, atât de origine autohtonă, cât şi de origine asiatică, reprezentând 85% din total, restul de 15% fiind reprezentat de păstrăv, şalău, ştiucă, somn, sturioni de apă dulce.

Dintre bogăţiile naturale ale României, pescăriile şi peştele au ocupat şi ocupă încă un loc important între domeniile de interes naţional.

Cu toate că la nivelul anului 2004 contribuţia sectorului pescăresc la formarea PIB a fost de 0,0067%, aceasta a crescut, ajungând în 2008 la 0,0086%. Importanţa acestui sector în agricultură şi în economia naţională este dată mai ales de rolul pe care îl are prin potenţialul de resurse alimentare, prin rolul activ în crearea valorilor de mediu, prin generarea şi meţinerea zonelor umede şi a biodiversităţii ihtiologice şi avifaunistice.