Scopurile UE privind protecția mediului se ghidează și către agricultură, iar Comisia Europeană a stabilit că se dorește reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor și încurajarea agriculturii ecologice, astfel încât, până în anul 2050, să se producă refacerea ecosistemului natural și emisii zero. Unul dintre cei mai importanți pași către agricultura ecologică din secolul trecut a fost utilizarea pesticidelor – substanțe chimice care protejează culturile de dăunători și paraziți.
Comisia Europeană a anunțat că vrea să reducă la jumătate utilizarea pesticidelor în agricultură, cu scopul de a proteja mediul și să încurajeze agricultura ecologică.
La nivel de UE, emisiile din agricultură reprezintă circa 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar consecințele schimbărilor climatice sunt resimțite din plin de fermieri, care au de suferit de pe urma secetei și inundațiilor.
Printre obiective se regăsesc refacerea ecosistemului natural și adoptarea de măsuri care să sprijine țintă UE de emisii 0 până în anul 2050.
Comisia Europeană vrea să reducă folosirea de pesticide chimice cu 50%, să reducă folosirea îngrășămintelor cu 20% și vânzările de antimicrobiene – o categorie de substanțe care include antibioticele – pentru animale și peștii din crescătorii cu 50% până în 2030.
Valoarea terenurilor unde se practică agricultura ecologică ar trebui să ajungă la 25% în 2030, în timp ce 10% din terenul agricol trebuie transformat în peisaje extrem de diversificate, cum ar fi iazuri și arbuști.
Totuși, aceste obiective nu sunt încă obligatorii și urmează a fi realizată o evaluare a impactului, notează Comisia Europeană.
Executivul comunitar vrea ca o valoare minim din fondurile alocate pentru Politica Agricolă Comună să meargă spre schemele ecologice pentru a-i plăti pe fermierii care practică agricultura ecologică sau sunt implicați în captarea dioxidului de carbon.
Comisia i-a interzis României să autorizeze de urgență substanțe dăunătoare și albinelor în luna februarie a anului curent. Inderdicția se aplică și Lituaniei. Este vorba de două decizii ale Comisiei Europene, care interzic celor două țări să acorde autorizații de urgență nejustificate pentru trei neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam).
Întrucât s-a dovedit că aceste substanțe le sunt dăunătoare albinelor, utilizarea lor a fost deja limitată la nivelul UE.
România și Lituania au acordat în mod repetat autorizații de urgență care permit utilizarea acestor substanțe cu scopul de a controla anumiți dăunători care afectează unele culturi — autorizații pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară le consideră nejustificate.
Pactul ecologic european subliniază că sustenabilitatea lanțului alimentar este o prioritate pentru UE și nu putem accepta ca statele membre să utilizeze în continuare pesticide care dăunează mediului și biodiversității, atât timp cât există alternative.
- MADR: un subsidiu va atinge peste 5 mii de Euro
- Producția de grâu ridicată la un nivel de peste 15 milioane de tone fiind cea mai mare recoltă din ultimii 14 ani
- Exporturile mondiale de porumb dulce conservat a ajuns la un miliard de dolari
- Crește ponderea grâului boabe în importurile europene de grâu
- Importurile globale de linte cresc la 1,7 miliarde de dolari
