Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură susține că până la 40% din producția globală de culturi se pierde din cauza bolilor și dăunătorilor plantelor. În fiecare an, bolile plantelor costă economia mondială peste 220 de miliarde de dolari, iar insectele invazive costă cel puțin 70 de miliarde de dolari.
Vremea neregulată legată de încălzirea globală creează condiții ideale pentru insecte, potrivit climatologilor.
Pesticidele vorace sunt în marș spre regiuni mai reci, pe măsură ce schimbările climatice atrag insectele devoratoare de culturi spre noi teritorii, amenințând locuri de muncă și exacerbând foametea în lume.
De la viermii militari de toamnă la lăcustele deșertului, dăunătorii amenință culturile mai ales în țările calde, dar creșterea temperaturilor mondiale le favorizează acum expansiunea cu toate riscurile pe care le implică pentru agricultori și familiile lor.
Impactul schimbărilor climatice este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă comunitatea fitosanitară.
În condițiile în care, potrivit estimărilor FAO, până la 40 % din producția globală de culturi a fost deja pierdută din cauza dăunătorilor, orice migrație către noi terenuri ar putea duce la creșterea amplorii acestei distrugeri.
Există un risc crescut de răspândire a dăunătorilor în ecosistemele agricole și forestiere, în special în regiunile arctice, boreale, temperate și subtropicale mai reci.
O singură iarnă neobișnuit de caldă, de exemplu, poate fi suficientă pentru a ajuta la stabilirea dăunătorilor invazivi.
În fiecare an, bolile plantelor – de la ruginirea frunzelor de cafea până la fuzarioza bananieră – costă economia mondială peste 220 de miliarde de dolari, iar insectele invazive, precum lăcustele deșertului și gărgărița roșie a palmierului, cel puțin 70 de miliarde de dolari.
Pierderile de randament la nivel mondial ale principalelor culturi de bază, precum grâul, orezul și porumbul, ar trebui să crească cu 10%-25% pentru fiecare grad de încălzire medie a suprafeței globale.
Acest lucru nu numai că va avea consecințe economice majore asupra țărilor în curs de dezvoltare, unde culturi precum ceaiul, cafeaua și fructele sunt principalele surse de venit la export, dar îi va afecta și pe micii fermieri care nu vor mai putea cultiva suficient pentru a mânca sau a vinde.
Anul trecut, roiuri masive de lăcuste de deșert – unele de mărimea unor orașe – au cuprins Somalia, Etiopia și Kenya, devorând sute de mii de hectare de culturi și pășuni.
Cercetătorii în domeniul climei spun că vremea neregulată legată de încălzirea globală a creat condițiile ideale pentru ca insectele să realizeze o creștere numerică nemaiîntâlnită în ultimul sfert de secol.
Mările mai calde au dus la creșterea numărului de cicloane în Oceanul Indian, provocând ploi abundente de-a lungul peninsulei Arabiei și în Cornul Africii – mediul perfect pentru reproducere, au spus ei.
Guvernele au fost nevoite să răspundă cu pulverizări aeriene și terestre pe scară largă de pesticide pentru a distruge roiurile.
- MADR: un subsidiu va atinge peste 5 mii de Euro
- Producția de grâu ridicată la un nivel de peste 15 milioane de tone fiind cea mai mare recoltă din ultimii 14 ani
- Exporturile mondiale de porumb dulce conservat a ajuns la un miliard de dolari
- Crește ponderea grâului boabe în importurile europene de grâu
- Importurile globale de linte cresc la 1,7 miliarde de dolari
