Negociatorii Uniunii Europene încearcă să ajungă la un acord în această săptămână pentru a reforma uriașul program de subvenții agricole al blocului, pentru a-l face mai ecologic și pentru a oferi mai mult sprijin pentru fermele mici.
Politica agricolă comună va cheltui 387 de miliarde de euro, adică aproximativ o treime din bugetul UE pentru perioada 2021-2027, pentru plățile către agricultori și sprijinul pentru dezvoltarea rurală, noile norme urmând să intre în vigoare din 2023.
Discuțiile se duc de aproape trei ani, negociatorii reprezentând cele 27 de state membre ale UE și Parlamentul European certându-se pe tema măsurii în care sunt dispuși să modifice regulile, pentru a deturna banii de la marile întreprinderi și pentru a aborda problema celor 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE generate de agricultură.
Iată care sunt principalele propuneri.
ECO-SCHEME
Negociatorii se luptă pentru a stabili cât de mult va fi alocat pentru eco-schemele de protecție a mediului, cum ar fi agricultura ecologică sau refacerea zonelor umede sau a turbăriilor pentru a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă.
Parlamentul a dorit ca 30% din plățile către agricultori să fie folosite în acest scop. Statele membre doreau 20%, dar au propus un compromis pentru a pune deoparte 23% din plățile către agricultori din 2023 și 25% din 2025.
Acest lucru ar permite în continuare ca majoritatea fondurilor să fie cheltuite pentru formele poluante de agricultură industrială.
REDISTRIBUIRE
Un obiectiv major al reformei este de a opri declinul micilor ferme, pe care criticii spun că PAC l-a alimentat prin sprijinirea marilor întreprinderi sau a proprietarilor de terenuri în detrimentul fermierilor familiali.
Pentru a remedia acest lucru, Comisia Europeană și Parlamentul au dorit un plafon de 100.000 de euro pe an pentru fiecare beneficiar. O opțiune alternativă aflată în discuție ar putea obliga fiecare țară din UE să redistribuie o parte fixă din fondurile Politica Agricolă Comună către fermele mai mici.
Țările UE și grupurile de agricultori au declarat că redistribuirea ar trebui să fie voluntară.
Noua Politică Agricolă Comună va limita numărul celor care sunt definiți ca fiind “fermieri activi” și care pot primi subvenții – o altă încercare de a împiedica marile întreprinderi și proprietarii de terenuri să absoarbă banii.
Parlamentul a dorit o definiție mai strictă și a spus că aceasta ar trebui să excludă marii procesatori de produse agricole și să oprească fondurile care merg către întreprinderi non-agricole, cum ar fi serviciile de apă sau de căi ferate.
De asemenea, negociatorii se gândesc la o cerință ca țările să acorde aproximativ 3% din plățile pentru agricultori tinerilor fermieri, pentru a ajuta sectorul să atragă noi talente.
PLANURI NAȚIONALE
Fiecare țară din UE va trebui să elaboreze un plan pentru cheltuirea părții sale din PAC, stabilind obiective și condiții pentru alocarea banilor.
Comisia va verifica aceste planuri și va putea face recomandări țărilor pentru a le îmbunătăți.
Se va discuta dacă Comisia va putea respinge planurile care nu sunt suficiente sau dacă va putea evalua succesul acestora în raport cu alte obiective pe care UE nu le-a făcut încă obligatorii din punct de vedere juridic, de exemplu, obiectivul de a reduce la jumătate utilizarea pesticidelor chimice în cadrul blocului comunitar până în 2030.
- MADR: un subsidiu va atinge peste 5 mii de Euro
- Producția de grâu ridicată la un nivel de peste 15 milioane de tone fiind cea mai mare recoltă din ultimii 14 ani
- Exporturile mondiale de porumb dulce conservat a ajuns la un miliard de dolari
- Crește ponderea grâului boabe în importurile europene de grâu
- Importurile globale de linte cresc la 1,7 miliarde de dolari
