Învățământului Profesional și Tehnic agricol se află în declin de mai mult de 10 ani. Conform Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic prelucrate de Centrul Român de Politici Europene , în 2020 doar 4% dintre elevii din învățământul profesional și tehnic erau înscriși la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani. Anul trecut, un număr de 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învățământului profesional și tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă. În urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unități școlare cu profil agricol în România.
România se află în topul țărilor europene din punct de vedere al îmbătrânirii și lipsei de educație agricolă formală în rândul fermierilor, fenomen ce contribuie decisiv la ecartul major de productivitate a muncii în agricultură față de media Uniunii Europene. Chiar și în rândul tinerilor manageri de exploatații agricole (cu vârste sub 35 de ani), o proporție covârșitoare de 89,6% dintre aceștia au urmat doar „școala vieții” în agricultură.
Liceele agricole, tăiate din lista priorităților educației. La fel ca în ultimii ani, liceele tehnologice și agricole înregistrează cele mai multe tăieri de clase și locuri.
Cele 57 din liceele agricole și tehnologice din întreaga țară cuprinse în programul Creștem prin Educație Agricolă se confruntă, an după an, cu decizii care pun în pericol existența acestor unități de învățământ, precum și dezvoltarea agriculturii, domeniu strategic pentru România.
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata şomajului a fost de doar 2,2% în cazul persoanelor cu studii superioare.
Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,5%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 29,9%.
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 8,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 47,2%.