Forța de muncă în agricultură în mare căutare, în urma scăderii pe fondul pandemiei

Agricultura a reprezentat în  anul 2020 4,1% din PIB-ul României, cu un număr de angajați estimat la 250.000 de persoane. Forța de muncă reprezintă o problemă uriașă în agricultura românească, iar problemele fermierilor sunt confirmate, acum, și de datele oficiale. Cele mai mari confruntări pe care fermierii români le-au întâmpinat de-a lungul ultimului an a fost secetă pedologică, un fenomen are a afectat culturile de grâu, orz şi rapiţă. Acest lucru a a scos la iveală lipsa tot mai mare a unui sistem de irigații și de desecare bine pus la punct, de care România are nevoie pentru a preveni și pentru a combate aceste probleme cu care se confrunt agricultura.

Potrivit Institutului Național de Statistică în anul pandemic 2020 sectorul agricol din România a pierdut aproximativ 100 de mii de muncitori, ceea ce agravează semnificativ forța de muncă agricolă.

La nivelul tuturor sectoarelor, în 2020, numărul de locuri de muncă din România s-a diminuat cu peste 81 de mii, pentru că unele sectoare au făcut concedieri masive, în timp ce în altele, numărul de angajări a crescut.

Agricultura se află pe locul doi în topul domeniilor în care s-au înregistrat scăderi masive ale persoanelor ocupate. Pe primul loc se află industria prelucrătoare, unde sunt cu 101.900 mai puțini angajați, în timp ce în agricultură, numărul de muncitori s-a redus cu 96.500.

Potrivit datelor, în 2020, lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 17,6% din totalul populației ocupate. De asemenea, din totalul persoanelor ocupate, 20,5% lucrau în sectorul agricol, 29,7% în industrie sau construcții și 49,8% în servicii.

INS arată că din totalul persoanelor ocupate în anul 2020 au lucrat cu program parțial 581 mii persoane, dintre care marea majoritate lucrau în sectorul agricol (83,4%).

În ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a pierdut 30% din forța de muncă din agricultură, iar tendința este îngrijorătoare. Pentru a stopa acest fenomen este nevoie de politici adecvate la nivel european.

Schimbările climatice, progresul tehnologic și mobilitatea forței de muncă au transformat profund domeniul agriculturii. Utilajele agricole sunt din ce în ce mai performante, iar computerele contează tot mai mult în tehnologiile de procesare a produselor agricole, însă munca fizică din agricultură nu va dispărea prea curând.

În ultimii ani, fermierii din Uniunea Europeană s-au confruntat cu un deficit al forței de muncă, compensat parțial de o migrație a lucrătorilor din statele est-europene.

La nivelul Uniunii Europene, deficitul nu poate compensat deoarece forța de muncă din agricultură înregistrează un declin, de la an la an.